Trauma de dezvoltare
Si cum afecteaza autoreglarea, imaginea de sine si capacitatea de conectare ca si adult. O sa extrag fragmente din cartea care se numeste chiar asa, cu scopul de a te ajuta sa te intelegi mai bine. Ma voi folosi de experienta mea de lucrul cu mamele si chiar de dificultatea lor de a identifica CE ANUME nu se simte ok pentru ele si voi enunta din carte cum ar trebui sa se simta anumite lucruri in viata pentru a te ajuta sa-ti clarifici ce nu ai primit. Pentru ca atunci cand primim ceva in viata si apoi nu ni se mai da e mai usor sa simtim nevoia, insa cand nu ai primit niciodata (conexiune emotionala) este foarte greu sa o identifici ca o lipsa si sa stii ca ai nevoie.
Totusi experienta de a ne afla in conexiune cu ceilalti este cea care ne indeplineste dorinta de a ne simti pe deplin vii, asa ca e posibil sa nu stii ce iti lipseste dar sa simti ca iti este afectata vitalitatea, capacitatea de a te bucura pe deplin de propria viata de exemplu.
La baza majoritatii problemelor psihologice si a multora dintre cele fiziologice stau o serie de dimensiuni ascunse reprezentate de capacitatea alterata de a ne conecta cu noi insine si cu ceilalti. Aceste blocaje se dezvolta ca reactie la truma de soc si de dezvoltare, precum si la dereglarea sistemului nervos, la disfunctiile de atasament si la distorsiunile de identitate asociate cu acestea.
Scopul terapiei NARM ( (Neuro Affective Relational Model terapy) este de a lucra cu aceste dereglari, disfunctii si distorsiuni, far asa piarda deloc din vedere sustinerea dezvoltarii unei capacitati sanatoase de conectare si vitalitate.
“Cu totii avem o tendinta spontana catre conexiune, sanatate si vitalitate. ”
Simptomele de dereglare emotionala apar atunci cand nu suntem capabili sa ne simtim emotiile, cand acestea ne coplesesc sau raman nerezolvate.
Autoreglarea inseamna ca atunci cand suntem obositi putem sa ne culcam, atunci cand suntem stresati avem modalitatile sanatoase de a ne elibera de stres. Pentru starea noastra de bine este esential sa putem gestiona atat intensitatea emotiilor pozitive, cat si pe a celor negative. Atunci cand nu reusim sa gestionam emotiile puternice sau dificile ori atunci cand ne simtim anxiosi si deprimati. ne aflam intr-o stare de dereglare.
“Indiferent de cat de retrasi si izolati am devenit sau cat de grava este trauma cu care ne-am confruntat, la cel mai profund nivel, la fel cum o planta se misca in mod spontan spre lumina soarelui, exista in noi un impuls catre conexiune si vindecare.”
La inceputul vietii conexiunea cu mama este coreglator al sistemului nervos al bebelusului. Teoria atasamentului spune ca o conexiune sanatoasa intre parinte si copil este esentiala pt dezvoltarea capacitatii de reglare a bebelusului. Mamele deprimate, anxioase, furioase sau disociate cronic au un impact asupra sugarului in crestere, iar perturbarea conexiunii dintre mama si copil este traumatizanta.
Daca este comporomisa capacitatea de autoreglare a mamei, ea nu se poate linisti singura, prin urmare, nu poate regla in mod adecvat sistemul nervos al bebelusului. Daca copilul nu dezvolta o capacitate de autoreglare, devine destabilizat, iar in lipsa acestui element fundamental esential, viata este o lupta continua.
Nevoia de a ne simti reglati este atta de mare, incat oamenii fulmeaza in ciuda faptului ca stiu cat de daunator este pentru sanatatea lor. Fumatul pare sa functioneze ca un reglator emotional, deoarece nicotina reduce anxietatea si pentru o scurt aperioada de timp, poate ameliora depresia. Indivizii care sufera de dereglari fumeaza pentru a simti o senzatie de alinare, chiar daca stiu ca fumatul ii poate ucide. (la fel functioneaza si alcoolul, drogurile, hipersexualitatea, consumul excesiv de alimente sau workholismul)
Vitalitatea nu este preponderent o stare mentala, dar nici doar o placere senzoriala. Este o stare de flux energetic si de coerenta in toate sistemeel corpului, creierului si mintii.
Fiintele umae raspund la traumele de soc si dezvoltare/relationare prin disociere si deconectare. Rezultatul este o diminuare a fortei vitale care lasa o persoana in divesre grade, separata de viata. In cadrul terapiei NARM lucrul cu blocajele aflate in calea reconectarii la vitalitate reprezinta un principiu esential de organizare.
Atunci cand nevoile de baza nu sunt satisfacute incepe miscarea catre distorsiune a fortei vitale determinate la nivelul sistemului nervos simpatic. Raspunsul initial este unul de PROTEST, care, daca nu i se raspunde se transforma apoi in FURIE. Furia este un raspuns de sustinere a vietii menit sa aiba impact asupra unui mediu nefavorabil.
De exmplu sugarii isi exprima initial nevoia de atingere, de hrana, de iubire si de conexiune prin intermediul agitatiei si a plansului, ceea ce reprezinta o expresie a agresivitatii sanatoase.
Mamele conectate recunosc nevoia copilului lor si raspund in mod corespunzator. Daca nevoia sugarului nu este satisfacuta in mod corespunzator, sugarul isi intensifica cererea, sporind activarea ramurii simpatice a sistemului nervos autonom protestand impotriva lipsei de raspuns si dand in cele din urma dovada de accese de furie. Cati din noi am avut insa mame conectate la ele, la propriul corp si propriile lor nevoi?
In mediile caracterizate de neglijare si abuz, atunci cand lipsa unui raspuns adecvat este cronica, furia si agresivitatea nu pot fi solutionate. Atunci cand sugarii simt furie cronica fata de ingrijitorul lor, aceasta este traita instinctiv ca o amenintare la adresa relatiei de atasament fiind prin urmare considerata un obstacol in calea supravietuirii.
Astfel se dezvolta simptome de activare simpatica nedescarcata, lasandu-i pe copii, iar mai tarziu pe adulti, in stari sporite de excitare, anxietate si iritabilitate, predispusi la crize de furie, teama si chiar atacuri de panica. Asa se dezvolta apoi mecanisme de adaptare, numite stiluri de supravietuire, in incarcarea de a proteja relatia de atasament prin blocarea exprimarii furiei si agresivitatii.
Din acest motiv acum in terapie urmarim daca persoana isi da voie sa simta furie sau daca au dezactivat-o in copilarie pt ca s-au resemnat in fata unui mediu neresponsiv. Doar ca dezactivand protestul furios copilul si-a pierdut si mecanismul prin care instra in contact cu nevoile lui si din acest motiv iti este greu sa-ti dai seama ce nevoi ai, chiar si acum ca adult.
[voi continua sa scriu parti din carte aici sau poti citi chiar tu cartea in intregime]
[continua sa ma urmaresti pentru detalii]
